Am descoperit acest satuc in drum spre Québec. Plictisit de monotonia autorutei am zis sa incerc un drum secundar sa vad un pic din le Québec profond. Am iesit de pe autoruta spre St-Casimir la Exit 250 si am luat 138-ul sau le Chemin du Roy. Le Chemin du Roy are o istorie destul de lunga fiind terminat pe la 1737 si a fost multa vreme cel mai lung drum amenajat in America de Nord.

Regiunea e frumoasa, mai ales ca le Chemin du Roy e paralel cu St. Laurent oferind pe alocuri o perspectiva grandioasa, cu vapoare care urca sau coboara spre sau dinspre Montréal, mici amarcatiuni cu pinze, barci de tot felul ca sa nu mai vorbim de fluviul in sine.

Le Chemin du Roy trece printre case de vacanta, ferme si taie in doua citeva zeci de sate. Dar daca clipesti, nu iti dai seama ca ai trecut pe linga o biserica si pe linga o Caisse Desjardins.

Cape Santé e diferit. Chemin du Roy nu trece prin centru ci pe linga centru. Un drumeag un pic mai lat decit o alee se desparte din Chemin du Roy si se deschide in La Place du Village – o piateta in jurul careia sint citeva imobile si o biserica. Biserica a fost construita in secolul XVIII si este pretuita ca atare de catre localnici, la fel ca si fintina cu roata din centrul pietei. In piata functioneaza un chiosc pentru informarea turistilor.

E un loc tihnit, casele construite pe malul fluviului au o vedere de vis. Daca treceti prin Cap Sante si vreti sa mincati ceva proaspat, gatit la fata locului, incercati le Cafe de la Place. Nu e o bucatarie sofisticata dar mincarea e originala, gustoasa si la preturi mai mult decit accesibile. Pentru micul dejun va recomand le Bo- un ochi pe o jumatate de bagel intre o felie de charcuterie si ceddar topit, cartofi, salata de fructe si evident cafea. Foarte bun.

Pentru cei care locuiesc in Europa intrebarea unde gasesti visine poate parea banala, pentru cei care traiesc in Canada sau in America de Nord nu e chiar atit de simplu. Visinele sau "sour cherries", in franceza "griotte", sint folosite in special la prepararea dulcetilor si a prajiturilor. Conform unui raport al Ministerului Agriculturii din Canada, in 2006 erau 217 hectare cultivate cu visine in toata Canada. Cred ca acuma suprafata a crescut pentru a face fata cererii pietei.

Fructele ca atare se gasesc pe piata intr-un interval de timp foarte scurt, cam 2-3 saptaminii, depinde de cit de calda este vara. Datorita fragilitatii fructului, majoritatea visinelor dintr-o recolta sint congelate si folosite la dulceturi sau ca ingrediente in alte produse alimentare, foarte putine ajung pe piata. Cei care vor sa faca dulceata de visine acasa sau visinata trebuie sa fie foarte vigilenti.

In drum spre Quebec, pe autoruta 40, la iesirea 144 se afla oraselul Berthierville. Lumea care nu are treaba in zona nu intra mai departe de benzinariile de la linga autoruta, dar locu merita vizitat macar si pentru a vedea ce inseamna un oras mic din Quebec si pentru a gusta din bunatatile locale.

Ca peste tot in lume si Montrealul se invata. Am descoperit magazinul Fruiterie Mount-Victoria cautind radacina de patrunjel. Am trecut de multe ori pe linga el dar pentru ca prima impresia nu impresiona nu am intrat. Mi-am zis sa incerc si acolo dupa ce am incercat toate super-marcheurile si micile magazine de legume si fruncte de pe Monkland si Cote-St-Luc si nu am gasit ce cautam, .

Magazinul are cam tot ce are un aprozar, in plus de asta o multime de produse "exotice", legume si fruncte pe care nu le gasesti in marile magazine. Am gasit radacina de patrunjel, am gasit pina si hrean, radacina de hrean vreau sa zic. Pe linga diversitatea de condimente, gasesti produse de pe la noi, rahat, seminte de floarea soarelui, seminte de dovleac.

Daca sa zicem, condimentele sint la pretul pietii, legumele si fructele sint foarte ieftine si de buna calitate.  Magazinului cu pricina este deschis 7 zile din 7 pina la 10 seara, chiar si in ajunul marilor sarbatori cind celelalte magazine inchid la 5 dupa amiaza. Spatiul e mic pentru cite produse sint la vinzare, pretentiosii vor zice ca e inghesuit, dar personalul e amabil si cunoaste marfa.